Contextul
În Moldova domnea Mihail Sturdza, unul dintre domnii regulamentari, criticat pentru abuzuri și corupție. Tinerii boieri liberali, mulți formați în Occident, erau influențați de valul revoluționar european din 1848. Unul dintre liderii lor era Mihail Kogălniceanu, care editase încă din 1840 revista „Dacia literară”.
Petiția-proclamațiune de la Iași
La 27 martie 1848, la o adunare ținută la hotelul Petersburg din Iași, a fost adoptată Petiția-proclamațiune, redactată de Vasile Alecsandri. Programul avea 35 de puncte și era moderat: cerea respectarea strictă a Regulamentului Organic, siguranța personală, libertatea presei, garda națională, responsabilitatea miniștrilor, îmbunătățirea situației țăranilor și reforma învățământului. Nu cerea răsturnarea domnului și nici unirea cu Țara Românească.
Reprimarea
Mihail Sturdza a acceptat inițial o parte din cereri, dar apoi a reacționat dur: revoluționarii au fost arestați, unii expulzați, iar mișcarea a fost înăbușită în câteva zile. Mulți fruntași s-au refugiat în Transilvania și în Bucovina, iar în vară, trupele rusești au intrat în Moldova.
Programele din exil
În exil, programul pașoptiștilor moldoveni s-a radicalizat:
• „Prințipiile noastre pentru reformarea patriei”, adoptat la Brașov în mai 1848, cerea desființarea privilegiilor și a clăcii, împroprietărirea țăranilor fără despăgubire și unirea Moldovei cu Țara Românească într-un stat independent.
• „Dorințele partidei naționale în Moldova”, redactat de Mihail Kogălniceanu la Cernăuți, în august 1848, cerea autonomie internă, egalitatea în drepturi civile și politice, desființarea privilegiilor, emanciparea țăranilor și împroprietărirea lor prin despăgubire. Unirea Moldovei cu Țara Românească era numită „cheia bolții” fără de care s-ar prăbuși tot edificiul național.
Semnificația
Revoluția din Moldova arată cum s-a maturizat programul pașoptist: de la cereri de respectare a legii existente la un proiect complet de stat modern și unit. Kogălniceanu, autorul „Dorințelor”, avea să fie unul dintre artizanii Unirii din 1859 și prim-ministrul care a pus în aplicare reforma agrară a lui Cuza din 1864.
Repere cheie
- ● 1840 — Kogălniceanu editează revista „Dacia literară”
- ● 27 martie 1848 — Adunarea de la Iași adoptă Petiția-proclamațiune
- ● mai 1848 — „Prințipiile noastre pentru reformarea patriei”, la Brașov
- ● august 1848 — „Dorințele partidei naționale în Moldova”, la Cernăuți
- ● 1859 — Unirea Principatelor, realizată de generația pașoptistă
La BAC, revoluția din Moldova este ideală pentru o deosebire: Petiția-proclamațiune (moderată, fără unire) față de Dorințele partidei naționale (radical, cu unirea ca „cheie a bolții”). Reține și autorii: Vasile Alecsandri pentru primul document, Mihail Kogălniceanu pentru al doilea — sunt des cerute la itemii de identificare.
