Promisiunea din timpul războiului
În 1917, cu armata refugiată în Moldova și cu revoluția izbucnită în Rusia vecină, regele Ferdinand I le-a promis soldaților, în majoritate țărani, pământ și dreptul de vot. Pentru ca promisiunea să poată fi îndeplinită, Parlamentul de la Iași a modificat în același an Constituția din 1866, care declara proprietatea „sacră și inviolabilă”.
Votul universal
Votul universal a fost introdus printr-un decret-lege în noiembrie 1918. Votul devenea universal, egal, direct, secret și obligatoriu pentru bărbații de peste 21 de ani. Primele alegeri după noile reguli au avut loc în 1919. Constituția din 1923 a consacrat votul universal masculin.
Femeile nu au primit, în această etapă, drept de vot în alegerile parlamentare. Ele au putut vota pentru prima dată în alegerile parlamentare din 1946.
Reforma agrară din 1921
Exproprierile începute încă din decembrie 1918 au fost puse în aplicare prin legile de reformă agrară din 1921, adoptate separat pentru Vechiul Regat, Transilvania, Basarabia și Bucovina. Au fost expropriate, în schimbul unor despăgubiri, o mare parte din moșiile mari, iar pământul a fost împărțit la peste 1,4 milioane de țărani. A fost una dintre cele mai ample reforme agrare din Europa acelei perioade.
Consecințele reformelor
- Sociale: marea proprietate a pierdut din importanță, iar mica proprietate țărănească a devenit dominantă.
- Economice: loturile erau mici și fărâmițate, iar țăranii nu aveau unelte moderne și credit. Productivitatea agriculturii a rămas scăzută.
- Politice: intrarea în viața politică a milioane de alegători noi a dus la dispariția Partidului Conservator, sprijinit de marii proprietari, și la ascensiunea partidelor țărănești. Viața politică interbelică a devenit mai democratică și mai competitivă.
- Naționale: reformele au contribuit la integrarea noilor provincii în statul român unitar.
Repere cheie
- ● 1917 — Regele Ferdinand promite pământ și vot; Constituția din 1866 este modificată
- ● noiembrie 1918 — Decretul-lege privind votul universal masculin
- ● decembrie 1918 — Decretul-lege privind exproprierea
- ● 1919 — Primele alegeri pe baza votului universal
- ● 1921 — Legile de reformă agrară
- ● 1923 — Constituția consacră votul universal
La BAC, reformele de după 1918 apar mai ales la cerințe de tip cauză–consecință. Exemplu: o cauză a reformei agrare (promisiunea făcută soldaților-țărani în 1917) și o consecință politică a votului universal (dispariția Partidului Conservator și apariția partidelor țărănești). Poți folosi reformele și ca argument pentru caracterul democratic al României interbelice.
