Un sistem politic nou
După 1918, votul universal și reforma agrară au transformat viața politică. Vechiul Partid Conservator a dispărut, iar pe scenă au apărut partide noi, adresate țărănimii și noilor provincii. Viața politică funcționa pe baza Constituției din 1923, într-o monarhie constituțională în care regele numea guvernul, iar acesta organiza apoi alegerile.
Partidul Național Liberal (PNL)
Condus de Ion I.C. Brătianu, iar după moartea acestuia (1927) de Vintilă Brătianu, PNL reprezenta burghezia, industriașii și bancherii. Deviza sa economică era „prin noi înșine”: dezvoltarea industriei cu capital românesc, cu limitarea capitalului străin. Liberalii au guvernat în 1922–1926, când au adoptat Constituția din 1923, și între 1933 și 1937, cea mai mare parte a acestui interval cu Gheorghe Tătărescu ca prim-ministru.
Partidul Național Țărănesc (PNȚ)
PNȚ s-a format în 1926 prin unirea Partidului Național Român din Transilvania, condus de Iuliu Maniu, cu Partidul Țărănesc al lui Ion Mihalache. Partidul susținea interesele țărănimii și politica „porților deschise” față de capitalul străin. Național-țărăniștii au câștigat categoric alegerile din 1928 și au guvernat, cu întreruperi, până în 1933, într-o perioadă afectată de marea criză economică.
Alte partide
Partidul Poporului, condus de generalul Alexandru Averescu, erou al Primului Război Mondial, a fost foarte popular imediat după război și a guvernat în 1920–1921 și 1926–1927. Partidul Comunist din România, înființat în 1921 și subordonat Moscovei, a fost scos în afara legii în 1924, pentru că nu recunoștea granițele României Mari.
Extremele de dreapta
În 1923, A.C. Cuza a înființat Liga Apărării Național-Creștine, de orientare antisemită. Din ea s-a desprins în 1927 Legiunea Arhanghelului Mihail, condusă de Corneliu Zelea Codreanu, cunoscută din 1930 și ca Garda de Fier. Mișcarea legionară era naționalistă, antisemită și anticomunistă și a folosit violența politică: legionarii l-au asasinat în 1933 pe prim-ministrul liberal I.G. Duca.
La alegerile din decembrie 1937, niciun partid nu a obținut majoritatea, iar partidul legionarilor a ieșit pe locul al treilea. Criza i-a oferit regelui Carol al II-lea pretextul să instaureze, în februarie 1938, un regim autoritar și să desființeze partidele.
Repere cheie
- ● 1921 — Înființarea Partidului Comunist din România
- ● 1922–1926 — Guvernarea liberală; Constituția din 1923
- ● 1926 — Se formează Partidul Național Țărănesc
- ● 1927 — Înființarea Legiunii Arhanghelului Mihail
- ● 1928 — PNȚ câștigă alegerile; guvernul Iuliu Maniu
- ● 1933–1937 — Guvernarea liberală, cu Gheorghe Tătărescu prim-ministru din 1934
- ● decembrie 1937 — Ultimele alegeri parlamentare libere din perioada interbelică
La BAC se cere des o asemănare sau o deosebire între PNL și PNȚ. Asemănare: ambele erau partide democratice, care susțineau monarhia constituțională. Deosebire: politica economică — „prin noi înșine” (PNL) față de „porțile deschise” (PNȚ). Reține și liderii partidelor, pentru că apar frecvent în surse.
