Contextul: iobagii români din Transilvania

În secolul al XVIII-lea, Transilvania se afla sub stăpânirea Habsburgilor. Românii erau majoritari, dar nu erau recunoscuți ca națiune politică, iar cei mai mulți dintre ei erau iobagi, legați de pământ și obligați la robotă (muncă gratuită) și dări către nobili. În Munții Apuseni, țăranii se plângeau și de abuzurile legate de exploatarea pădurilor și a minelor.

Împăratul Iosif al II-lea, adept al absolutismului luminat, promitea reforme. Țăranul Vasile Nicola Ursu, zis Horea, a mers de mai multe ori la Viena pentru a prezenta plângerile satelor, ceea ce i-a adus o mare autoritate în ochii consătenilor.

Izbucnirea răscoalei

În 1784, autoritățile au început înscrierea țăranilor în regimentele de grăniceri. Mulți iobagi au văzut aici o cale de a scăpa de iobăgie, iar când înscrierea a fost oprită, nemulțumirea a explodat. La adunarea de la Mesteacăn, la sfârșitul lui octombrie 1784, s-a hotărât ridicarea, iar la începutul lui noiembrie răscoala a izbucnit în zona Zarandului.

Conducătorii au fost Horea, Ion Oargă, zis Cloșca, și Marcu Giurgiu, zis Crișan. Răsculații au atacat conace nobiliare și s-au răspândit în comitatele Hunedoara, Zarand și Alba.

Ultimatumul de la Deva

În noiembrie 1784, răsculații au adresat nobililor din Deva un ultimatum cu cereri radicale pentru epocă: desființarea nobilimii, împărțirea pământurilor nobiliare între țărani și plata dărilor de către toți locuitorii, fără privilegii. Era, practic, un program de desființare a ordinii feudale.

Înfrângerea și pedeapsa

Autoritățile au trimis trupe, iar răscoala a fost înăbușită până la sfârșitul anului 1784. Conducătorii au fost prinși prin trădare. Crișan s-a sinucis în închisoare, iar Horea și Cloșca au fost executați prin tragere pe roată la Alba Iulia, la 28 februarie 1785, în fața unor țărani aduși să privească, pentru a-i descuraja.

Urmări

Răscoala a arătat Vienei cât de gravă era situația iobagilor. În 1785, Iosif al II-lea a desființat șerbia personală (legarea de glie) în Transilvania: țăranii puteau să se mute, să se căsătorească fără acordul stăpânului și să învețe o meserie. Robota și dările au rămas însă. Răscoala a avut ecou și în Europa, fiind discutată în presa vremii.

Repere cheie

La BAC, răscoala lui Horea intră la „problema națională și socială a românilor din Transilvania”. Exersează formularea unei cauze (situația iobagilor, oprirea înscrierii în regimentele grănicerești) și a unei consecințe (desființarea șerbiei personale în 1785) — sunt exact tipurile de cerințe care apar la subiectul cu sursă.