Cauza: Pactul Ribbentrop–Molotov

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat un pact de neagresiune. Protocolul adițional secret împărțea Europa de Est în sfere de influență, iar Germania declara că nu are interese în Basarabia, revendicată de URSS. România pierduse și sprijinul aliaților tradiționali: în iunie 1940, Franța capitulase, iar Mica Înțelegere nu mai exista.

Iunie 1940: ultimatumul sovietic

La 26 iunie 1940, guvernul sovietic a cerut, printr-un ultimatum, cedarea Basarabiei și a nordului Bucovinei — teritoriu care nu făcuse niciodată parte din Rusia. Consiliul de Coroană a decis acceptarea, pentru a evita un război fără aliați. Armata și administrația române s-au retras începând cu 28 iunie 1940, iar URSS a ocupat Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța. Retragerea s-a făcut în condiții umilitoare, cu numeroase victime.

30 august 1940: Dictatul de la Viena

Ungaria a cerut și ea teritorii. Negocierile româno-maghiare au eșuat, iar Germania și Italia au impus un „arbitraj”. Prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940, semnat de miniștrii de externe Ribbentrop și Ciano, România a fost obligată să cedeze Ungariei nord-vestul Transilvaniei, inclusiv orașe precum Cluj, Oradea și Satu Mare. Populația românească rămasă sub ocupație maghiară a suferit abuzuri și masacre.

7 septembrie 1940: Tratatul de la Craiova

Prin Tratatul de la Craiova, România a cedat Bulgariei Cadrilaterul (sudul Dobrogei), obținut în 1913, după al Doilea Război Balcanic. Tratatul a prevăzut și un schimb de populație între cele două țări.

Consecințele

Repere cheie

La BAC, pierderile din 1940 sunt subiect clasic de cauză–consecință. Cauza: Pactul Ribbentrop–Molotov și izolarea internațională a României. Consecințe: abdicarea lui Carol al II-lea și intrarea României în război alături de Germania în 1941. Reține pentru fiecare teritoriu cine l-a luat și prin ce act: ultimatum (URSS), Dictat (Ungaria), tratat (Bulgaria).