Două modele de regim politic

Democrația înseamnă separarea puterilor, mai multe partide, alegeri libere și drepturi cetățenești. Totalitarismul este opusul ei: un singur partid, o ideologie oficială, cultul conducătorului, poliție politică și cenzură.

Europa interbelică a cunoscut trei regimuri totalitare: fascismul lui Mussolini în Italia (din 1922), nazismul lui Hitler în Germania (din 1933) și comunismul din Uniunea Sovietică, condusă de Stalin.

Democrația interbelică românească

După 1918, România a avut vot universal, o constituție democratică (1923) și o viață politică dominată de două mari partide. Partidul Național Liberal susținea neoliberalismul: industrializare, intervenția statului în economie și deviza „prin noi înșine”. Partidul Național Țărănesc, format în 1926, susținea țărănismul: sprijinirea gospodăriei țărănești și politica „porților deschise” pentru capitalul străin.

Extremismul

La extrema dreaptă s-a afirmat Mișcarea legionară, întemeiată în 1927 de Corneliu Zelea Codreanu: naționalistă, antisemită și violentă, responsabilă de asasinarea prim-miniștrilor I.G. Duca și Armand Călinescu și a istoricului Nicolae Iorga. La extrema stângă, Partidul Comunist din România (1921), subordonat Moscovei, a fost scos în afara legii în 1924, pentru că punea sub semnul întrebării unitatea statului.

De la dictatura regală la regimul Antonescu

Alegerile din 1937, la care niciun partid nu a obținut 40% din voturi, au deschis criza. În februarie 1938, Carol al II-lea a instaurat un regim de autoritate monarhică și a desființat partidele. După pierderile teritoriale din 1940, regele a abdicat, iar puterea a ajuns la generalul Ion Antonescu — întâi alături de legionari, apoi, după rebeliunea din ianuarie 1941, în fruntea unei dictaturi militare.

Regimul comunist

Sub presiunea Uniunii Sovietice, la 6 martie 1945 a fost instalat guvernul Petru Groza. Au urmat alegerile falsificate din 1946, abdicarea silită a regelui Mihai (30 decembrie 1947), partidul unic, naționalizarea și colectivizarea. Etapa stalinistă, sub Gheorghe Gheorghiu-Dej, a fost cea a represiunii masive; etapa național-comunistă, sub Nicolae Ceaușescu, a adăugat discursul naționalist și cultul personalității. Regimul a căzut în decembrie 1989.

Repere cheie

La BAC se cere adesea să prezinți o ideologie democratică și una totalitară sau o practică politică din fiecare tip de regim. Învață câte un exemplu concret pentru fiecare: o lege, un partid, o instituție, un lider.