O alianță greu de respectat
Din 1883, România era legată printr-un tratat secret și defensiv de Austro-Ungaria și Germania. Când a început Primul Război Mondial, în iulie 1914, regele Carol I considera că România trebuie să-și respecte angajamentele. Opinia publică era însă de partea Antantei, pentru că milioane de români trăiau în Transilvania, sub stăpânire austro-ungară.
Consiliul de Coroană de la Sinaia (3 august 1914)
Regele a convocat la Castelul Peleș un Consiliu de Coroană, cu membrii guvernului și liderii politici. Carol I a cerut intrarea în război alături de Puterile Centrale, susținut de Petre P. Carp. Majoritatea participanților, în frunte cu premierul liberal Ion I.C. Brătianu, au susținut neutralitatea.
Argumentele: tratatul era defensiv, iar Austro-Ungaria nu fusese atacată, ci declarase ea războiul Serbiei; România nu fusese consultată; un război alături de Austro-Ungaria ar fi fost respins de opinia publică. Regele a acceptat decizia. A murit în toamna lui 1914, iar noul rege, Ferdinand I, a continuat politica lui Brătianu.
Antantofili și germanofili
În anii neutralității, societatea s-a împărțit în două tabere. Antantofilii, precum Take Ionescu și Nicolae Filipescu, cereau intrarea în război pentru eliberarea Transilvaniei și Bucovinei. Germanofilii, ca Petre P. Carp și Alexandru Marghiloman, se temeau de Rusia și vedeau Basarabia drept obiectivul principal. Liga Culturală, în care s-a remarcat Nicolae Iorga, a organizat manifestații pentru cauza ardelenilor.
Neutralitatea, folosită pentru negocieri
Brătianu a folosit neutralitatea ca pe un timp de pregătire: armata a fost înzestrată, iar guvernul a negociat cu ambele tabere. Scopul era obținerea unor garanții scrise pentru teritoriile locuite de români. În 1914, Rusia a recunoscut printr-un acord secret dreptul României asupra teritoriilor românești din Austro-Ungaria, în schimbul neutralității.
Sfârșitul neutralității (1916)
Pe 4/17 august 1916, România a semnat la București tratatul politic și convenția militară cu Antanta: aliații recunoșteau dreptul României asupra Transilvaniei, Banatului și Bucovinei. Un nou Consiliu de Coroană, ținut la Cotroceni la 14/27 august 1916, a aprobat intrarea în război, iar România a declarat război Austro-Ungariei.
Repere cheie
- ● 1883 — Tratatul secret cu Austro-Ungaria
- ● iulie 1914 — Începutul Primului Război Mondial
- ● 3 august 1914 — Consiliul de Coroană de la Sinaia — se hotărăște neutralitatea
- ● octombrie 1914 — Moartea lui Carol I; Ferdinand devine rege
- ● 4/17 august 1916 — Tratatul și convenția militară cu Antanta
- ● 14/27 august 1916 — Consiliul de Coroană de la Cotroceni; declarația de război
La BAC, Consiliul de Coroană de la Sinaia este un exemplu clasic pentru cerința „menționați o decizie și o cauză a ei”. Reține cel puțin două argumente pentru neutralitate și compară pozițiile lui Carol I și Ion I.C. Brătianu — o bună pereche pentru o cerință de tip deosebire.
