Tratatul cu Antanta
După doi ani de neutralitate, guvernul Ion I.C. Brătianu a semnat la 4/17 august 1916 tratatul politic și convenția militară cu Antanta (Franța, Marea Britanie, Rusia, Italia). Aliații recunoșteau dreptul României asupra Transilvaniei, Banatului și Bucovinei și promiteau ajutor militar: o ofensivă pe frontul de la Salonic și trupe rusești în Dobrogea.
La 14/27 august 1916, după Consiliul de Coroană de la Cotroceni, România a declarat război Austro-Ungariei.
Ofensiva în Transilvania
Chiar în noaptea declarării războiului, armata română a trecut Carpații. Trupele au înaintat în Transilvania, au intrat în Brașov și au fost primite cu entuziasm de populația românească. Ofensiva a fost însă oprită repede, pentru că pe frontul de sud situația a devenit critică.
Dezastrul de la Turtucaia și frontul de sud
Trupe germane, bulgare și otomane conduse de feldmareșalul August von Mackensen au atacat din sud, în Dobrogea. Cetatea Turtucaia a căzut la începutul lui septembrie 1916, iar mii de soldați români au fost luați prizonieri. Încercarea de a trece Dunărea la Flămânda, pentru a lovi inamicul din spate, a eșuat. România lupta acum pe două fronturi.
Contraofensiva și căderea Bucureștiului
În toamnă, armatele germane și austro-ungare au împins trupele române înapoi spre Carpați. Au urmat lupte grele în trecători și pe Valea Jiului, unde s-a remarcat Ecaterina Teodoroiu. În noiembrie, frontul a fost străpuns, iar Mackensen a trecut Dunărea. Bătălia de pe Neajlov–Argeș, purtată pentru apărarea capitalei, a fost pierdută.
La 23 noiembrie/6 decembrie 1916, Bucureștiul a fost ocupat. Regele, guvernul, Parlamentul și instituțiile s-au retras la Iași. Oltenia, Muntenia și Dobrogea au rămas sub ocupație, iar frontul s-a stabilizat în Moldova, la începutul lui 1917.
De ce a eșuat campania?
Cauzele sunt mai multe: armata română era insuficient dotată, cu puține arme grele; țara trebuia să apere un front foarte lung, pe Carpați și pe Dunăre; ajutorul promis de aliați nu a venit la timp, iar ofensiva de la Salonic a fost slabă. Inamicul a concentrat trupe numeroase și comandanți experimentați împotriva României.
Repere cheie
- ● 4/17 august 1916 — Tratatul și convenția militară cu Antanta
- ● 14/27 august 1916 — România declară război Austro-Ungariei
- ● septembrie–octombrie 1916 — Căderea Turtucaiei; eșecul operațiunii de la Flămânda
- ● toamna 1916 — Luptele din trecătorile Carpaților și de pe Valea Jiului
- ● 23 noiembrie/6 decembrie 1916 — Ocuparea Bucureștiului; refugiul la Iași
La BAC, campania din 1916 apare ca prim pas al participării României la Primul Război Mondial. Pregătește o cauză a intrării în război (tratatul cu Antanta și obiectivul Transilvaniei) și o consecință a înfrângerilor (refugiul autorităților la Iași). Atenție la data dublă, pe stil vechi și pe stil nou.
