De ce un principe străin?
Ideea aducerii unui principe dintr-o familie domnitoare europeană fusese cerută încă de adunările ad-hoc din 1857. Un prinț străin ar fi pus capăt luptelor dintre familiile boierești pentru tron și ar fi atras sprijinul marilor puteri pentru unire. După abdicarea lui Cuza, alegerea s-a oprit asupra lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, înrudit cu familia regală a Prusiei. A depus jurământul la 10 mai 1866, iar un plebiscit îi confirmase alegerea.
Constituția din 1866 și viața politică
La 1 iulie 1866 a fost promulgată prima constituție a României, după model belgian: monarhie constituțională ereditară, separarea puterilor, drepturi și libertăți, vot cenzitar. În timpul domniei lui Carol I s-au format marile partide — Partidul Național Liberal (1875) și Partidul Conservator (1880) — care au alternat la guvernare prin sistemul numit „rotativa guvernamentală”.
Independența și Regatul
În Războiul de Independență (1877–1878), Carol I a condus trupele româno-ruse de la Plevna. Independența proclamată la 9 mai 1877 a fost recunoscută la Congresul de la Berlin (1878). În 1881 România a devenit regat, iar Carol a fost încoronat la 10 mai 1881 cu o coroană făcută din oțelul unui tun capturat la Plevna.
Politica externă: alianța din 1883
Izolată după 1878 și temându-se de Rusia, România a încheiat în 1883 un tratat secret și defensiv cu Austro-Ungaria, la care a aderat și Germania. Alianța era greu de acceptat de opinia publică din cauza situației românilor din Transilvania. În 1913, România a intervenit în al doilea război balcanic și a obținut Cadrilaterul prin Pacea de la București.
Modernizarea și sfârșitul domniei
În timpul lui Carol I s-au construit căi ferate, s-a dezvoltat industria petrolului, iar podul de la Cernavodă, proiectat de Anghel Saligny, a legat Dobrogea de restul țării. Domnia a avut și umbre: problema țărănească a rămas nerezolvată și a izbucnit în Răscoala din 1907.
La izbucnirea Primului Război Mondial, regele a cerut intrarea alături de Germania, dar Consiliul de Coroană de la Sinaia (3 august 1914) a hotărât neutralitatea. Carol I a murit în toamna lui 1914, iar tronul a revenit nepotului său, Ferdinand.
Repere cheie
- ● 10 mai 1866 — Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depune jurământul ca domn
- ● 1 iulie 1866 — Promulgarea Constituției
- ● 1877–1878 — Războiul de Independență
- ● 10 mai 1881 — Încoronarea ca rege al României
- ● 1883 — Tratatul secret cu Austro-Ungaria
- ● 3 august 1914 — Consiliul de Coroană de la Sinaia — neutralitatea
La BAC, Carol I apare frecvent în întrebări despre „acțiuni ale unei personalități politice” sau despre statul român modern. Ai pregătite două fapte din politica internă (Constituția din 1866, proclamarea Regatului) și două din politica externă (independența, tratatul din 1883), fiecare cu anul ei.
