Intrarea în Liga Sfântă
Mihai Viteazul a devenit domn al Țării Românești în 1593. Țara era apăsată de obligații tot mai mari față de Imperiul Otoman. În 1594, Mihai a aderat la Liga Sfântă, alianța antiotomană inițiată de Papalitate și condusă de împăratul habsburg Rudolf al II-lea, alături de Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, și de domnul Moldovei. În toamna aceluiași an a început răscoala împotriva otomanilor.
Tratatul de la Alba Iulia și Călugăreni
Pentru a primi sprijin, boierii trimiși de Mihai au semnat în mai 1595 Tratatul de la Alba Iulia, prin care Mihai devenea vasal al lui Sigismund Báthory, iar puterea marilor boieri creștea. Tratatul prevedea însă și trecerea bisericilor ortodoxe din Transilvania sub autoritatea Mitropoliei Țării Românești.
În august 1595, Mihai a înfruntat armata lui Sinan Pașa la Călugăreni, unde a obținut o victorie, dar a trebuit să se retragă din cauza superiorității numerice a otomanilor. Cu ajutorul lui Sigismund Báthory, în toamnă, armata otomană a fost alungată, iar la Giurgiu a fost înfrântă la trecerea Dunării.
Șelimbăr: intrarea în Transilvania
În 1598, Mihai a încheiat un tratat direct cu Rudolf al II-lea, care îi recunoștea domnia ereditară. Când Transilvania a ajuns sub conducerea cardinalului Andrei Báthory, favorabil Poloniei și otomanilor, Mihai a trecut munții. La Șelimbăr, în octombrie 1599, l-a înfrânt pe Andrei Báthory, iar la 1 noiembrie 1599 a intrat triumfal în Alba Iulia.
Unirea din 1600
În primăvara anului 1600, Mihai a pătruns în Moldova și l-a alungat pe domnul Ieremia Movilă, aliat al Poloniei. Astfel, sub conducerea sa se aflau toate cele trei țări. Un sigiliu și documente din acea vreme îl prezintă drept „domn al Țării Românești, al Ardealului și a toată țara Moldovei”.
A fost o unire personală: fiecare țară și-a păstrat instituțiile, iar Mihai a numit oameni de încredere în conducerea lor. În Transilvania a obținut unele drepturi pentru preoții ortodocși români.
Sfârșitul unirii
Unirea a fost de scurtă durată. Nobilimea maghiară din Transilvania, generalul habsburg Gheorghe Basta și Polonia s-au opus lui Mihai. În septembrie 1600, el a fost înfrânt la Mirăslău, iar Moldova și Țara Românească au fost ocupate de poloni. În 1601, Mihai a recâștigat Transilvania alături de Basta, prin victoria de la Guruslău, dar în august 1601 a fost ucis pe Câmpia Turzii, din ordinul acestuia.
Repere cheie
- ● 1593 — Mihai Viteazul devine domn al Țării Românești
- ● 1594 — Aderarea la Liga Sfântă și începutul luptei antiotomane
- ● 1595 — Tratatul de la Alba Iulia; victoria de la Călugăreni
- ● 1599 — Victoria de la Șelimbăr; intrarea în Alba Iulia (1 noiembrie)
- ● 1600 — Unirea Țării Românești, Transilvaniei și Moldovei; înfrângerea de la Mirăslău
- ● 1601 — Uciderea lui Mihai pe Câmpia Turzii
La BAC, unirea din 1600 este adesea comparată cu Unirea Principatelor (1859) și cu Marea Unire (1918). Reține deosebirea esențială: în 1600 a fost o unire personală, de scurtă durată, sub un singur conducător, nu un stat unitar. Pentru cerințele cauză–consecință, explică de ce a eșuat (opoziția nobilimii, a Habsburgilor și a Poloniei).
