Contextul: un imperiu se prăbușește
La finalul Primului Război Mondial, Imperiul Austro-Ungar și Imperiul Țarist intrau în colaps. Pentru românii din Basarabia, Bucovina și Transilvania — provincii aflate până atunci sub stăpânire străină — se deschidea, pentru prima dată în istorie, o fereastră reală spre unirea cu Regatul României. Mișcarea națională, susținută de intelectuali, preoți și soldați români din armatele imperiale destrămate, s-a organizat rapid în adunări reprezentative care aveau să decidă, pe rând, unirea.
Basarabia — 27 martie 1918
Prima provincie care s-a unit cu România a fost Basarabia. Sfatul Țării, organul reprezentativ ales după proclamarea Republicii Democratice Moldovenești, a votat unirea condiționată cu România la Chișinău, în contextul haosului creat de Revoluția bolșevică din Rusia. Condițiile inițiale (autonomie locală, reformă agrară proprie) au fost renunțate ulterior, iar unirea a devenit necondiționată în decembrie 1918.
Bucovina — 28 noiembrie 1918
Congresul General al Bucovinei, întrunit la Cernăuți sub președinția lui Iancu Flondor, a votat unirea necondiționată și pentru totdeauna a Bucovinei cu Regatul României. Decizia a venit la doar câteva zile după destrămarea completă a Austro-Ungariei.
Transilvania — 1 Decembrie 1918
Cea mai amplă și mai cunoscută dintre cele trei adunări a avut loc la Alba Iulia, unde peste 1.200 de delegați aleși — alături de o mulțime estimată la peste 100.000 de oameni — au votat Marea Unire a Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România. Rezoluția, redactată sub coordonarea lui Vasile Goldiș și citită de Gheorghe Pop de Băsești, garanta drepturi depline minorităților naționale și reforme democratice — vot universal și reformă agrară. Ziua de 1 Decembrie este astăzi Ziua Națională a României.
Recunoașterea internațională
Unirea a fost consfințită pe plan intern prin actele de la Iași, Cernăuți și Alba Iulia, dar avea nevoie și de recunoaștere externă. Aceasta a venit prin tratatele de pace de la Paris: Tratatul de la Saint-Germain (1919) pentru Bucovina, Tratatul de la Trianon (1920) pentru Transilvania și Tratatul de la Paris (1920) pentru Basarabia — deși acesta din urmă nu a fost niciodată ratificat de Uniunea Sovietică, ceea ce a alimentat tensiuni ulterioare.
Repere cheie
- ● 27 martie 1918 — Sfatul Țării votează unirea Basarabiei cu România
- ● 28 noiembrie 1918 — Congresul General al Bucovinei votează unirea la Cernăuți
- ● 1 decembrie 1918 — Marea Adunare Națională de la Alba Iulia votează unirea Transilvaniei
- ● 1919–1920 — Tratatele de pace de la Paris recunosc internațional unirea
Subiectul Marii Uniri apare aproape în fiecare sesiune de BAC — fie ca eseu de sine stătător, fie ca parte dintr-o grilă comparativă cu alte momente de unitate națională (1859, 1918, 1989). Reținerea celor trei date și a locurilor unde s-au ținut adunările este esențială pentru un răspuns complet.
