România în Războiul Rece: de la satelit sovietic la politica de autonomie

Cum a ajuns România în blocul sovietic

La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, România se afla sub ocupația Armatei Roșii. În octombrie 1944, Churchill și Stalin își împărțiseră sferele de influență: în România, Uniunea Sovietică primea 90%. Din 1947, lumea s-a împărțit în două tabere — una condusă de Statele Unite, cealaltă de URSS — iar confruntarea lor, purtată fără un război direct, a rămas în istorie drept Războiul Rece. România a refuzat, la cererea Moscovei, ajutorul american oferit prin Planul Marshall.

Anii subordonării (1948–1958)

Resursele țării au fost exploatate prin societățile mixte SovRom, iar consilierii sovietici supravegheau armata, Securitatea și economia. România a fost membră fondatoare a CAER (1949) și a Tratatului de la Varșovia (1955). În 1956 a sprijinit intervenția sovietică împotriva revoluției din Ungaria — gest răsplătit, în 1958, prin retragerea trupelor sovietice din țară.

Distanțarea de Moscova

La începutul anilor '60, conducerea de la București a respins Planul Valev, care îi rezerva României rolul de țară agricolă. În aprilie 1964, partidul a adoptat o declarație prin care afirma dreptul fiecărui stat comunist de a-și hotărî singur politica.

Nicolae Ceaușescu a continuat această linie: în 1967 România a stabilit relații diplomatice cu Germania Federală, iar în august 1968 a refuzat să participe la invadarea Cehoslovaciei și a condamnat-o public. Occidentul a răsplătit atitudinea: președintele american Richard Nixon a vizitat Bucureștiul în 1969, România a intrat în Fondul Monetar Internațional în 1972 și a primit de la Statele Unite clauza națiunii celei mai favorizate în 1975.

Izolarea din anii '80

Autonomia externă nu a însemnat libertate în interior. Hotărârea de a plăti integral datoria externă a dus la lipsuri grave, iar încălcarea drepturilor omului a îndepărtat Occidentul. Când Mihail Gorbaciov a lansat reformele din URSS, Ceaușescu le-a respins. România a ajuns izolată și față de Vest, și față de Est, până la căderea regimului, în decembrie 1989. Doi ani mai târziu, Tratatul de la Varșovia și Uniunea Sovietică încetau să existe.

La BAC e util să prezinți politica externă a României comuniste în două etape — subordonare, apoi distanțare — fiecare cu câte un fapt precis. Reține și nuanța: România nu a ieșit niciodată din Tratatul de la Varșovia.