O conferință a învingătorilor
Conferința de Pace s-a deschis la Paris în ianuarie 1919. Deciziile importante erau luate de marile puteri învingătoare — Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Italia —, iar statele mici, inclusiv România, erau tratate ca „puteri cu interese limitate”. Principiul invocat în noua ordine europeană era autodeterminarea națională, formulat de președintele american Woodrow Wilson.
Delegația României
Delegația română a fost condusă de prim-ministrul Ion I.C. Brătianu. El a cerut respectarea tratatului semnat cu Antanta în 1916 și recunoașterea unirilor din 1918. Brătianu s-a opus mai ales tratatului minorităților, care permitea marilor puteri să intervină în problemele interne ale României, și a demisionat în 1919 în semn de protest.
Un sprijin important pentru cauza românească l-a oferit Regina Maria, care a mers la Paris în 1919 și a câștigat simpatia opiniei publice și a liderilor aliați. În aceeași perioadă, armata română a respins atacul Ungariei comuniste a lui Béla Kun și a intrat în Budapesta (august 1919).
Tratatele care privesc România
Fiecare stat învins a semnat un tratat separat. Pentru România, cele mai importante au fost:
- Saint-Germain (1919), cu Austria — recunoaște unirea Bucovinei;
- Neuilly (1919), cu Bulgaria — confirmă granița din Dobrogea, inclusiv Cadrilaterul;
- Trianon (4 iunie 1920), cu Ungaria — recunoaște unirea Transilvaniei, a Banatului, a Crișanei și a Maramureșului;
- Tratatul de la Paris (28 octombrie 1920), cu marile puteri aliate — recunoaște unirea Basarabiei.
România a semnat tratatul cu Austria abia după ce a acceptat, în cele din urmă, clauzele privind minoritățile.
Consecințele pentru România
Prin aceste tratate, România Mare a fost integrată în noua ordine de la Versailles. Țara își dublase aproape suprafața și populația. De aici a decurs și direcția politicii externe interbelice: apărarea granițelor împotriva revizionismului unor state precum Ungaria, Uniunea Sovietică și Bulgaria, prin alianțe regionale și prin Societatea Națiunilor, din care România a făcut parte de la înființare.
Repere cheie
- ● ianuarie 1919 — Se deschide Conferința de Pace de la Paris
- ● august 1919 — Armata română intră în Budapesta
- ● 1919 — Tratatele de la Saint-Germain (Austria) și Neuilly (Bulgaria)
- ● 4 iunie 1920 — Tratatul de la Trianon cu Ungaria
- ● 28 octombrie 1920 — Tratatul de la Paris privind Basarabia
La BAC, Conferința de Pace apare ca exemplu de implicare a României în relațiile internaționale. Reține tratatul corespunzător fiecărei provincii (Saint-Germain — Bucovina, Trianon — Transilvania, Paris — Basarabia) și rolul lui Ion I.C. Brătianu. O cerință tipică: o consecință a Conferinței de Pace pentru politica externă interbelică a României.
