Contextul: frontul ajunge în România
După înfrângerea de la Stalingrad, armata sovietică înainta spre vest. În primăvara lui 1944, frontul ajunsese în nordul Moldovei. Opoziția democratică și chiar guvernul Antonescu purtau negocieri secrete cu Aliații, dar fără rezultat. La 20 august 1944, sovieticii au declanșat ofensiva Iași–Chișinău, iar frontul româno-german s-a prăbușit rapid.
Pregătirea loviturii
În iunie 1944, principalele partide de opoziție — PNȚ (Iuliu Maniu), PNL (Constantin I.C. Brătianu), Partidul Social-Democrat și Partidul Comunist — au format Blocul Național Democratic. Împreună cu regele Mihai I și cu un grup de militari, ele au pregătit ieșirea României din război.
Ziua de 23 august
La 23 august 1944, mareșalul Ion Antonescu a fost chemat la Palatul Regal. Pentru că a refuzat să ceară imediat armistițiul, regele a dispus arestarea lui. În aceeași seară, într-o proclamație transmisă la radio, regele Mihai a anunțat încetarea luptelor împotriva Națiunilor Unite, acceptarea armistițiului și revenirea la un regim constituțional democratic. A fost numit un nou guvern, condus de generalul Constantin Sănătescu.
Germania a reacționat bombardând Bucureștiul, dar trupele germane din jurul capitalei au fost înfrânte. România a întors armele împotriva Germaniei și a intrat în tabăra Aliaților.
Armistițiul din 12 septembrie 1944
Convenția de armistițiu a fost semnată la Moscova, la 12 septembrie 1944. Condițiile au fost grele: România trebuia să participe la război cu cel puțin 12 divizii, să plătească despăgubiri URSS și să accepte o Comisie Aliată de Control, dominată în fapt de sovietici. Granița cu URSS rămânea cea din 1940, dar Dictatul de la Viena era anulat.
Armata română a luptat apoi pentru eliberarea nord-vestului Transilvaniei, încheiată în octombrie 1944, și a continuat campania în Ungaria și Cehoslovacia, până la sfârșitul războiului, cu pierderi foarte mari.
Consecințele
- Actul de la 23 august a grăbit înaintarea Aliaților în Balcani și, după aprecierea multor istorici, a scurtat războiul.
- România a recuperat nord-vestul Transilvaniei, confirmat prin Tratatul de pace de la Paris (1947).
- Țara a intrat însă sub ocupație sovietică. Prezența Armatei Roșii a permis comuniștilor să preia treptat puterea, iar cobeligeranța României nu a fost recunoscută la Conferința de Pace.
Repere cheie
- ● iunie 1944 — Se formează Blocul Național Democratic
- ● 20 august 1944 — Începe ofensiva sovietică Iași–Chișinău
- ● 23 august 1944 — Arestarea lui Antonescu; proclamația regelui Mihai
- ● 12 septembrie 1944 — Convenția de armistițiu semnată la Moscova
- ● octombrie 1944 — Încheierea eliberării nord-vestului Transilvaniei
- ● 10 februarie 1947 — Tratatul de pace de la Paris
La BAC, 23 august 1944 apare des la cerințe de cauză–consecință. Cauză: înaintarea Armatei Roșii și prăbușirea frontului după ofensiva Iași–Chișinău. Consecințe: trecerea României de partea Aliaților și, pe termen lung, ocupația sovietică, care a făcut posibilă instaurarea comunismului. Reține și actorii: regele Mihai I și partidele din Blocul Național Democratic.
