Formațiunile politice din secolul XIII
Cea mai importantă sursă pentru această perioadă este Diploma Cavalerilor Ioaniți (1247), prin care regele Ungariei, Bela al IV-lea, le dădea cavalerilor ioaniți teritorii la sud de Carpați. Documentul menționează cnezatele lui Ioan și Farcaș, voievodatul lui Litovoi (la vest de Olt) și voievodatul lui Seneslau (la est de Olt). Aceste formațiuni aveau conducători proprii și obligații militare, dar se aflau sub suzeranitatea Ungariei.
Litovoi și primele încercări de independență
În jurul anilor 1277–1279, voievodul Litovoi a refuzat să mai plătească tribut regelui Ungariei și a încercat să-și extindă stăpânirea. A murit în luptă cu armata maghiară, iar fratele său, Bărbat, a fost capturat și a trebuit să se răscumpere. Episodul arată că formațiunile românești aspirau deja la independență.
Tradiția istorică vorbește și despre „descălecatul” lui Negru Vodă, venit din Făgăraș, dar aceasta este o legendă, nu un fapt confirmat de documente.
Basarab I, unificatorul
Basarab I (cca. 1310–1352) a unificat formațiunile dintre Carpați și Dunăre, punând bazele statului Țara Românească. Este primul domn atestat documentar, într-un act din 1324 al regelui Ungariei, care îl numea „voievodul nostru transalpin” — un semn că încă recunoștea, cel puțin formal, suzeranitatea maghiară. Capitala era la Câmpulung, apoi la Curtea de Argeș.
Bătălia de la Posada (1330)
Relațiile cu Ungaria s-au deteriorat, iar în 1330 regele Carol Robert de Anjou a pornit o expediție împotriva lui Basarab. La întoarcere, armata maghiară a fost prinsă într-un defileu și zdrobită de oastea lui Basarab, în bătălia cunoscută sub numele de Posada. Regele abia a scăpat cu viață.
Victoria a avut o consecință majoră: Țara Românească a devenit stat independent. Urmașii lui Basarab au consolidat statul: Nicolae Alexandru a obținut în 1359 înființarea Mitropoliei Ungrovlahiei, recunoscută de Patriarhia de la Constantinopol, o confirmare a statutului de stat de sine stătător.
Repere cheie
- ● 1247 — Diploma Cavalerilor Ioaniți — cnezatele și voievodatele de la sud de Carpați
- ● cca. 1277–1279 — Lupta lui Litovoi împotriva Ungariei
- ● 1324 — Prima atestare documentară a lui Basarab I
- ● 1330 — Bătălia de la Posada — independența Țării Românești
- ● 1359 — Înființarea Mitropoliei Ungrovlahiei
La BAC, întemeierea Țării Românești apare frecvent alături de cea a Moldovei. Pregătește o asemănare (ambele state își câștigă independența luptând cu Ungaria) și o deosebire (Țara Românească se formează prin unificarea formațiunilor locale, Moldova prin „descălecatul” din Maramureș).
